Puterea executivă elvețiană împotriva îmbătrânirii.

Nicolae-Ionel Ciucă - prim-ministru Sorin Mihai Grindeanu - viceprim-ministru, ministrul transporturilor și infrastructurii Kelemen Hunor - viceprim-ministru Adrian Câciu - ministrul finanțelor Lucian Nicolae Bode - ministrul afacerilor interne Bogdan Lucian Aurescu - ministrul afacerilor externe Marian-Cătălin Predoiu - ministrul justiției Vasile Sebastian Dîncu - ministrul apărării naționale Florin Marian Spătaru - ministrul economiei Virgil-Daniel Popescu - ministrul energiei Adrian-Ionuț Chesnoiu - ministrul agriculturii și dezvoltării rurale Tánczos Barna - ministrul mediului, apelor și pădurilor Cseke Attila-Zoltán - ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației Dan Vîlceanu - ministrul investițiilor și proiectelor europene Marius-Constantin Budăi - ministrul muncii și solidarității sociale Alexandru Rafila - ministrul sănătății Sorin-Mihai Există vreo genă anti-îmbătrânire - ministrul educației Constantin-Daniel Cadariu - ministrul antreprenoriatului și turismului Florin-Claudiu Roman - ministrul cercetării, inovării și digitalizării Gabriela Firea - ministrul familiei, tineretului și egalității de șanse Lucian Romașcanu - ministrul culturii Novák Carol-Eduard - ministrul sportului Ne dorim stabilirea unor standarde durabile de calitate și de cost pentru toate serviciile sociale, vizând în mod special pe cele destinate grupurilor vulnerabile și dezvoltarea unui sistem național de indicatori de incluziune socială prin integrarea tuturor bazelor de date din sfera asistenței sociale în regim digitalizat care să țină cont de mobilitatea socială; monitorizarea anuală efectivă a rezultatelor pe baza acestor indicatori.

Puterea electrica, masurarea ei cu Ampermetrul si Voltmetrul

Conectarea prin infrastructură a regiunilor istorice prin continuarea investițiilor în construcția de autostrăzi, căi ferate și mijloace de transport intermodal până înulei topfer geografică a infrastructurii, refacerea căilor de rulare pe calea ferată, întărirea poziției economice și strategice a portului Constanța sunt doar principalele deziderate.

Asigurarea conectivității și a accesibilității la principalele coridoare de transport care să conducă la îmbunătățirea legăturilor între principalii poli economici de creștere va constitui principalul obiectiv al politicilor de transport.

Palatul Pacii de la Haga, Olanda, sediul Curtii Permanente de Justitie Internationala Bruce prezideaza Conciliul Ligii Natiunilor Comisia Ligii Natiunilor Aderarea Germaniei la Liga Natiunilor Conciliul din Atrocitățile războiului și dorința de menținere permanentă a păcii a determinat amploarea curentului pacifist ce a contribuit la crearea în cadrul Conferinței de pace, a Societății Națiunilor, pe baza Pactului întocmit de comisia specială, condusă de președintele american. Principalele structuri ale Ligii au fost Consiliul, alcătuit din 5 membri permanenți ulterior 4 după ce SUA nu a participat și unul de 4 membri nepermanenti 6 membri dupăAdunarea Generală la care participau 42 de membri, un Secretariat la Geneva și Curtea permanentă de Justiție Internațională stabilită la Haga. Articolul de baza al Pactului era articolul 16 care prevedea sancțiuni economice și militare împotriva statelor agresoare care nu respectau procedurile de rezolvare a disputelor prevăzute în actul fondator al Ligii. Obligativitatea arbitrajului era necesar completă cu detalierea metodelor de mediere și cu decizia de a crea o Curte permanentă de justiție internațională.

Dezvoltarea echilibrată și coezivă a României, astfel încât nicio regiune să nu rămână în urmă din punctul de vedere al dezvoltării infrastructurii de transport, reprezintă prioritatea Programului de guvernarefiind considerată un vector în ceea ce privește creșterea nivelului de trai, a veniturilor oamenilor și pentru stimularea investițiilor. Coaliția noii guvernări a fost structurată în temeiul următoarelor principii deosebit de necesare în combaterea și atenuarea efectelor crizei actuale, dar mai ales în susținerea puterea executivă elvețiană împotriva îmbătrânirii și evoluției României: reziliență, sustenabilitate, transparență, echitate și eficiență.

O constituție devine puternică atunci când se bucură de stabilitate în timp.

Legea fundamentală trebuie înțeleasă, respectată și apărată, iar atunci când un autentic moment constituțional va apărea și exclusiv în scopul consolidării democrației în România, Guvernul va susține o reformă constituțională pentru a permite o reală apropiere între stat și cetățean, precum și creșterea gradului de protecție a drepturilor și libertăților în acord cu jurisprudența CEDO.

Noua coaliție susține promovarea principiului de guvernare participativă, prin implicarea mai activă a societății civile, patronatelor, sindicatelor, bisericii și a altor actori sociali.

Susține, de asemenea, crearea și menținerea unui climat favorabil pentru mediul de afaceri.

Dezvoltă un program echitabil privind accesul neîngrădit și neîntrerupt la serviciile medicale, în acord cu nevoile pacienților afectați de pandemie și cu personalul medical implicat în acest proces.

În același timp, principiul noii guvernări are în vedere acoperirea necesității de predictibilitate și de a crea reziliență pentru viitor pentru mediul economic și social, având în vedere provocările cu care ne-am confruntat în ultima perioadă.

La fel de importante vor fi țintele reducerii ratei de părăsire timpurie a sistemului educațional, crearea unui învățământ axat pe competențe și centrat pe nevoile elevului, căruia să îi fie oferită o mai mare libertate în definirea priorităților de studiu.

Vom promova o industrie cu impact minim asupra mediului pentru atenuarea schimbărilor climatice, adresând provocări precum reducerea emisiilor industriale de gaze cu efect de seră, eficiența energetică și a utilizării resurselor prin tehnologii mai curate, abordări industriale ecologice și programe de sensibilizare sporită privind mediul.

În concordanță cu noua strategie de politică industrială revizuită a UE61, se impune susținerea consolidării lanțurilor de valoare și implementarea celor mai performante tehnologii, promovarea economiei circulare, a competitivității, încurajarea comerțului industrial și dezvoltarea sectorului privat, agroindustriilor și energiilor puterea executivă elvețiană împotriva îmbătrânirii.

Meniu de navigare

De asemenea, vom promova reducerea polarizării sociale prin asigurarea creșterii constante, pe bază anuală, a veniturilor mici, alocațiilor pentru copii, tineri, vârstnici și persoane cu dizabilități, pensiilor, ajutoarelor sociale pentru alte grupuri vulnerabile sau defavorizate într-un cuantum superior celui mediu pe economie.

Vom asigura sprijinirea dezvoltării activităților economice productive în mediul rural, pe lângă cele agricole, prin încurajarea antreprenoriatului, asigurarea accesului la internet pentru munca de la distanță, accesul sporit la serviciile de microfinanțare.

Toate măsurile privind politicile sociale incluse în prezentul program de guvernare trebuie să se încadreze în deficitul și obiectivele asumate prin PNRR. De asemenea, se va implementa Planul investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport, ce va asigura un cadru predictibil, coerent, integrat și multimodal pentru sectorul de transport.

Pe dimensiunea de ordine și siguranță publică, Guvernul are drept obiectiv principal întărirea capacității de a acționa în interesul cetățenilor și comunităților, astfel încât să devină un furnizor de încredere în instituțiile statului. În plan intern este important ca eforturile să se concentreze pe creșterea gradului de siguranță și protecție a cetățeanului, pe continuarea reformelor instituționale și rezolvarea unor probleme structurale care au vulnerabilizat sistemul și l-au expus unor riscuri semnificative.

Totodată, transformarea digitală a serviciilor publice oferite cetățenilor de către structurile MAI reprezintă un element-cheie de modernizare și transformare instituțională.

În plan internațional, aderarea României la Spațiul Schengen reprezintă un obiectiv strategic cu implicații puternice asupra întregii arhitecturi de securitate a UE. România va avea o contribuție fundamentală la modernizarea acquis-ului Schengen, astfel încât acesta să devină mai puternic și mai rezilient, în contextul provocărilor și amenințărilor de la frontierele externe ale Uniunii Europene.