Botez secular elvețian împotriva îmbătrânirii. Informazioni sul documento


botez secular elvețian împotriva îmbătrânirii

Pe toată strada aceia, o singurii casă era cu vre'o trei rânduri de fereşti şi cu o boltă mare la mijloc. Ea le întrecea pe toate în mărime, dar şi în necurăţenie. Trecând pe dinaintea ei, familia Mavracosta dădu acolo de alt parfum. Ieşea de sub bolta cea mare, precum şi de la toate ferestrele, prevăzute cu nişte ventilatoare de tinichea, care le chiorau de un ochiu şi zbârnâiau nu moriştele de copii,—un abur cald de borş din sfecle, de pâne cazon şi de cizme de toval unse cu dohot şi cu său.

botez secular elvețian împotriva îmbătrânirii

Era cazarma de infanterie; căci celor de cavalerie li se mai adăoga după poloninie sau regulament mirosul de băligar de cal. Numai după ce trecu prin toate odăile, urmat de două slugi purtând căţuiele şi afumă pretutindeni din belşug cu chilimbar şi odo-gaciu, se hotărî a-şi face cheful de dimineaţă cu dul-ceaţă, cafea turcească şi ciubuc, întins a lene pe un divan şi în miresmele lui iubite, ca în ţara Moldovei; pe când domniţa ţinea sfat mare cu cămărişiţa Mar-ghioala cum din lipsa de chifle pentru cafeua cu lapte, să le înlocuiască cu cozonaci proaspeţi şi cum să facă mai în grabă ceva dulceţi de iarnă pentru baizadea şi caifetul musafirilor.

Istoria Culturii Si Civilizatiei V 10 O Drimba

In liniştea din prejur şi în mireasma tutunului tur-cesc, cumpănia acum Mavrocosta spusele lui Cc. Du-mitrache Rusu. Cu toată ciuda lui, nu se putea opri de a-şi iubi Moldova.

După cum o mărturisise în ajun, nu ştia să urască. Nu era în firea lui. Un alt-fel de om! Putea-voi oare să'mi'uit trecutul? Ruşi ca toţi Ruşii.

După ce se mai sfătui cu domniţa, hotărârea fu luată, în chip cu atât mai nestrămutat că dumneaei făcea răspunzătoare Moldova că i se rănise soţul şi i se perduse primul ei născut. Aşa că peste puţine zile prinţul Alexandru Mavrocosta, nepot şi strănepot de domni mirţuii, jură credinţă ţarului pravoslavnic, în mij-locul soborului din Kişinău, pentru dânsul şi urmaşii lui. In aeeiaş zi mai jurară credinţă împăratului şi alte două beizadele: prinţii Constantin şi Panaiotti Mo-rari. Cel dintâi izgonit din ţară, aproape în aceleaşi împrejurări ca Mavrocosta, celalt crescut în ideile greceşti şi care făcuse studii militare în Austria, îşi amanetase averea, îşi părăsise nevasta şi trei copii şi adunând pe cheltuiala lui vre'o patru mii de voluntari greci, venise în capul lor să se lupte pentru crucea ortodoxă şi patria Bineînţeles că odată hirotonisit vernopodannii, Kneazul Mavrocosta fu şi mai bine primit în societatea militată rusească.

Alteţa Sa, prinţul Gortciacof, coman-dantul neînvinsei armate, care după ce nu izbutise a lua Silistra, fusese silită să se retragă cam iutişor din principate, ca să apere Basarabia înpotriva armatelor lui Coronini şi ale lui Omer Paşa, avea pentru Mav-rocosta cea mai mare simpatie. Gortciacof era o fire cavalerească, dreaptă, aparţinând tnaltei aristoc-raţii de pe acele vremuri.

Cu toate că de obâişie curat rusească, împărtăşia mentalitatea cam cosmopolită a nobilimei ruseşti. Limba în care cugeta, era mai mult limba franceză decât cea rusească, pe care însă o vorbea perfect din naştere şi o întrebuinţa cu oştirea şi slugile lui.

Pentru dânsul ca pentru toţi boiarii de pe atuncea, lumea se împărţîa în botez secular elvețian împotriva îmbătrânirii specii deosebite : în gentilomi şi în Naţionalitatea între gentilomi se deosebia prin jură-mântul de credinţă care'l făceau de bunăvoie către suveranul legitim a vreunui stat.

După cum se învrăjbiau suveranii între ei, se luptau şi gentilomii între dânşii, gata ase întreucide, fără însă a se urî. Işi luau viaţa, dar niciodată onoarea. In asemenea întocmiri rusul Gortciacof nu putea face deosebire între un Obolenski coborâtor al lui Rurik, un Vittken-stein, Bremzcm, Nesselrod, Langeron sau Panlucci; cu atât mai mult că însăşi familia împărătească nu mai avea sânge rusesc decât din parte femeiuşcă, iar din partea bărbătească, sânge nemţesc de Holstein Got-torp.

Convingerea lui era că onoarea Rusiei era îndatorată a despăgubi pe nedreptăţit de cele ce suferise din pricina numelui rusesc. Aflând despre afacerea cu moşiile sturzeşti, după ce făcu el însuşi cercetări pe la toţi proprietarii mari din Basarabia şi se încredinţase de dreptatea cauzei, in-terveni de a dreptul către împărat şi obţinu îndată ukazul de revizuire, pe când Mavrocosta nici nu se aştepta. Se redeschise dar toate procesele şi fură câştigate toate. Cele două moşii din ţinutul Sorocii fură date după scurt timp lui Mavrocosta; iar adversarii neputâud dovedi titlurile lor de proprietate, se mulţu-miră cu hotărârea tribunalului, fără a mai face apel.

Cu celelalte două din ţinutul Cahulului, deşi le luase în stăpânire şi pe acelea, în acelaş timp, Mavrocosta avu botez secular elvețian împotriva îmbătrânirii se judece ceva mai multişor, adică vreo 25 de anişoii sau ceva mai mult şi iată cam din ce lifting facial ce inseamna Abia fusese pus în stăpânirea lor, se întâmplă că prin tractatul din Paris, judeţul Cahul şi cu alte judeţe basarabene, trecură iar sub ocârmuirca şi legile Moldovei.

Adversarii folosindu-se de această împrejurare redeschiseră procesul înaintea tribunalelor române, cu tot alaiul de opoziţii, contestaţii, apeluri, casaţii, etc. Iar senatul ocârmui-tor din Petesburg dădu definitiv câştig de cauză lui Mavrocosta, recunoscându'l dreptul asupra moşiilor Manta şi Vadul lui Isac.

De bucurie el le vându pe amândouă, ca să poată plăti cu preţul lor măcar parte din datoriile ce făcuse pentru a le câştiga! Cu prilejul acestor judecăţi, beizadea Alecu, acum Kneazul Alexandru Dimitrievici Mavrocosta, făcu de îndată şi chiar de cum intră la grajdanskii sud, cu-noştiinţa unui al treilea parfum rusesc, care împreuna cu cele două pe care le-am descris mai sus, alcătui izul caracteristic şi naţional al marei împărăţii.

Pe atuncea judecăţile crema antirid vichy liftactiv collagen specialist erau orale, ci prin scris ce îngreuia poate întru câtva lucrările, dar înmulţea nespus numărul scriitorilor.

Fiecare hârtie trebuind să poarte pe lângă iscălitură şi sigiltul tribu-nalului, fiecare scriitor, afară de hârtie, cerneală nisi-pelniţă şi pachete de pene de gâscă, era înarmat de un băţ de ceară roşie şi cu o lumânare de seu, pe care o aprindea numai cât punea botez secular elvețian împotriva îmbătrânirii şi o stângea îndată, din spirit de economie, ca să aibă cu ce se lumina şi acasă.

Adăogaţi că tntr'o odaie mijlocie, scriau câte zece cinovnici, fiecare cu ceara şl lumânarea lui, mai adăogaţi pe împricinaţii cu avocaţii lor, mai bine sau mai rău îmbracaţi cu blăni sau cojoace mirositoare, încalţaţi cu toţii în iuft rusesc şi veţi avea o idee de plăcuta mireasmă care domnia pe acolo. De altfel nu ar fi fost neaparată nevoie să mergeţi lu grajdanskii sud, pentruca să daţi de dânsa. Ba de mai ai a face cu vreo autoritate financia-ră, apoi te ameţeşte ţicăitul unui instrument, un fel de cadru de lemn botez secular elvețian împotriva îmbătrânirii vreo opt botez secular elvețian împotriva îmbătrânirii pe care lunecă nişte gogoloaşe de lemn sau de os, înfăţişând unităţile, zecimale, sutimele şi fără de care ruşii mi se pricep a aduna, mai ales în folosul statului, fiind chiar din fire mai predispuşi la sustragere.

IV Mentalitatea acelor vremuri. Puţine ierne au fost mai îmbrăcate şi mai făgădui-toare de bielşug, ca iarna anului Cât timp glavnaia cvartiră a prinţului Gorteiacof adică cartierul său general stătu în Kişinău, deose-birea nu era tocmai mare între acest orăşel şi celelalte diu Moldova şi Valahia, ca Focşani, Râmnic, Galaţi sau Brăila, care fuseseră şi ele pe vremuri glavnîie cvartire. Poate ceva deosebiri în lăţimea străzilor, în stilul catedralei şi în monotonia caselor din noua parte a oraşului, toate împrejmuite cu ziduri de piatra şi toate cu porţile încinse ziua şi noaptea, ridicând stra-dei orice închipuire de viaţă.

Din când în când, câte o sanie de uliţă sau particulară, aluneca ca umbra pe pârtia îngălbenită, dar văduve şi acelea de veselii clopoţei, bucuria ternelor dela noi.

Câte un cinovnic învălit până peste ochi în gulerul blănii, îşi trase galoşii de acasă până la slujbă, ori dela slujbă până acasă. Incolo, aceleaşi patrule mergând să schimbe vreo gardă, lungi şire de sânii pline cu răniţi, scoşi din spitalele Crimeei, pentru a face loc atâtora: câte vreun regiment plecând falnic la rezbel în cântecele corului soldăţesc, acompaniat de dairale, tobe şi flui-ere, pe când muzica militară urmează tăcută cu instrumentele de alamă legate de gât şi cu her capei-maister neamţ întotdeauna adormit în sanie, tocmai în coada coloanei.

Retragerea silită a armatei lui Gortciacof, datori-tă mai mult politicei duşmănoase a Austriei decât înfrângerilor dela Silistra, atrăsese după dânsa multe familii boiereşti din Moldova şi chiar din Muntenia, aşa că la mi bal sau vreo petrecere din Kişinău. Aceiaşi generali şi ofiţeri eleganţi, cu pepturile pline de decoraţii de parc'ar fi cucerit lumea, buni dănţuitori, nevorbind ruseşte decât la slujbă, iar în societate întrebuinţând decât cea mai cutată botez secular elvețian împotriva îmbătrânirii, împestriţată însă cu Ahh!

Aceleaşi coconiţe moldoviance după spusele suro-rilor lor de peste Milcov gătite ca dă la Paris şi şi vorbind până şi ţiganilor limba dă pă malurile Seinei! Aceleaşi cuconiţe smoliţe şi boite a la Cc. Chi-riţa după spusele surorilor de dincoace crema antirid ana aslan Milcov vorbind limba de pe malul Dîmboviţei cu tâtătâră ca la uşa cortului!

Aceleaşi intrigi şi clevetiri între surori de acelaş neam, nelăsând a se întrezări, nici pe departe, că peste vreo palm, cinci ani, Valahia şi Moldova vor alcătui aceiaş şi frumoasă ţară, iar că D-nealor vor fi tonte mume şi soţii de Români! Bine-înţeles că nu pun la socotială pe cele iertate de Dumnezeu, rămase fără moştenitori, ori călugărite din lipsit de zestre; cu toate că nici aceasta din urmă stavilă pusă de biserică, nu era pe atuncea numai decât o piedică la înmulţirea neamului!

botez secular elvețian împotriva îmbătrânirii

Doar boierimea băştinaşă basarabeană, de arata aceiaşi dragoste frăţească şi colora de peste Prut şi colora de peste Milcov, fiind din vremuri înrudită şi cu unii şi cu ceilalţi. Cu toată vrajba dintre ele, nu era rar să întâlneşti în aceiaş sanie sau faieton pe o Lenş-Slătianu cu o Sturdzoaie, pe o Filipească cu o Rosetoaie. Apoi nu duceai lipsă nici de Ritcoviţă, Dabija şi Cafengiu, tot Ruşi neaoşi după slujbă, dar bucureşteni de baştină.

Muntenia era reprezintată după cum vedem prin famiile Lenş-Slătineanu, Filipcscu, Bălăceanu, Dabija, Racoviţă, Cafengiu şi multe altele. Boerimea băştinaşă era sub conducerea mareşalului său, marele proprietar, prinţul Mihail Cantacuzino, văr cu Cantacuzineştii dela Hangu.

Aspecte critice din teologia și viața capilor reformei

Apoi venea marele bogătaş şi velit, boer Iorgu Baloş, Catargiu proprie-tarul domeniului şl oraşului Bălţi, Crupenski însurat cu domniţă Moruzi, Ion Keşcu de la Bujor, Andronache Donici, fiul marelui legiuitor, Cazimir de la Mileşti, Dumitrache Rusu, văduva Roseti, Lazu, Razu, Cotruţ, mocanu Şapte Sate, care şi-a tălmăcit numele pe ruseşte în Semigradof prefăcând cele şapte sate crema antirid clinique şapte oraşe, Hâjdău tatăl marelui istoric, Bodescu, Mililiu, vestit prin hergheliile sale, Cuşu, Cruşovoanu, Botez secular elvețian împotriva îmbătrânirii, Leonard, Buznea Obrejeauu, Gustea, Cuţâlă, Bantoş, Calmuţki, aşa poreclit pe ruseşte unde poate se trăgea din satul Călmăţuiului, Ralea sau Rally, din neamul lui Arbore şi câţi alţii ale căror nume îmi scapă.

Chiar în statul major al prinţului Gortciacof, pe lângă un Stalipin, un Bezobrazof, un Ozerof, un Cot-zebuc un Niepocoitinşki căsătoriţi în neamul lor, în-tâlniai pe Șubin, Solohub şi Saburof, tustrei ginerii marelui vistiernic Neculai Ruset Roznovanu, pe Kru-zenstern, Mavros Bremzem, Gravais, a căror neveste aparţineau protipendadei munteneşti. In asemenea în-tocmiri, se poate lesne vedea că rusoaicele, germanele şi polonezele, erau în minoritate şi copleşite de numă-rul covârşitor al româncelor.

Urmând pe părinţi după întâmplările slujbei, prin uriaşa împărăţie rusească, s'or fi căsătorit şi ei după pilda mamelor lor, iar urmaşii nici mi vor mai fi ştiind, de sigur că port în ei macar o picătură de sânge ro-mânesc! Dar şi printre botez secular elvețian împotriva îmbătrânirii prinţului erau câţiva ro-mâni: dintre transfer bancar elvețian împotriva îmbătrânirii era un Crupcnski. Dumitru fratele lui Teodor, care astăzi îşi tâgădueşte neamul Pe-trache Keşecu, menit odată a dărui o regină Sârbilor: printre fii marilor boeri de peste Prut, era Iorgu, fiul lui Costache Sturdza şi Dădu fiul lui Iordache Fili-pescu.

Vorbind despre acesta din urmă nu mă pot opri a povesti aicea o anecdotă care va învedera mai mult, mentalitatea marilor nobili din Rosia, depe acele vremuri: Intr'o dimineaţă, un cogeamite locotenent-colonel, ceru audienţă prinţului Gortciacof şi i se plânse că a-aghiotantul Dadu Filipescu îl pălmuise în plină adunare la club. Aşteaptă acolo, — şi trăgând clopoţelul porunci să se cheme aghiotantul Filipescu. Sunt încredin-ţat că ai avut dreptate. Dar ce vrei?. Nu pot face alt-fel de cum scrie la carte.

Iartă-mă Dadule, Lasă, că vor trece iute, nu te supără.

POLITICĂ ŞI LITERATURĂ ÎN ROMÂNIA

Invinşi au fost şi unii, învinşi şi ceilalţi. Câtă deosebire între un Gortciacof şi un Kuropatkin! După plecarea glavnei cvartirc, Kişinăul reluă în-făţişarea sa obişnuită de mic orăşel de provincie.

  • Criza acestei perioade - sub toate aspectele ei: ecleziastică, morală, intelectuală, politică, naţională, economică, socială, - s-a manifestat în modul cel mai acut în Germania1.
  • El unește pe cel botezat cu Hristos și poporul lui.
  • Aspecte critice din teologia și viața capilor reformei – TheoLogikon

In-tămplându-se moartea împăratului Neculai Pavlovici, se decretă obişnuitul doliu public de şase luni, în care botez secular elvețian împotriva îmbătrânirii petreceri erau oprite. Las că neîncetatele înfrân-geri ale neînvinsei armii ruseşti, cu bombardarea Ode-sei şi a Oceakovului, cu debarcarea aliaţilor în Cri-meie, cu nenorocitele lupte de la Balaclava, Incker-man, Tractir şi altele, nu botez secular elvețian împotriva îmbătrânirii făcute ca să învese-lească lumea; dar nu mai întâlneai decât dame îm-brăcate în doliu şi figuri de cinovnici şi mai posomo-râte cu de obiceiu.

Moldovencele şi muntencele îşi urmaseră bărbaţii, care peste Nistru, care peste Prut şi care peste apa Milcovului. Ramaseră doar familiile băştinaşe de boeri, care se adunau serile să facă scamă şi bandaje pentru răniţi. Domniţa Ruxandra se ducea mai mult la Catargiu, la mătuşa-sa, bătrâna Crupenski, ori la Dumitrache Rusu.

Mai primea şi acasă, unde se făcea şi ceva muzică. Era de o grosime extraordinară şi de aceia nu mânca nimic la masă, ci urma un regim foarte aspru. Aceasta ora singura lui mâncare şi cănd avea musafiri la masă, fetele făceau onorurile. Ședea şi el, dar nu se atingea de nici un fel de bucate.

Apoi nici petrecerile acestea nu ţinură mult; căci odată cu desgheţul se prefăcură şi uliţele toate în nişte puhoae, cărând la vale şi sloiurile şi nisipul uliţei şi câni sau pisici înecate şi găini moarte şi cîte necurăţeni toate. Ba se spune că prin mahalalele de jos apa înecase cogemite viţel şi vre'o doi porci. De te duceai undeva cu izvoşcicul, nu te udai decât atunci când se răsturna cu roatele în sus, lepădându-te în vre'o băltoacă.

Alt-fel de intra apa în trăsură ia vre'o adâncătură mai mare, nu purtai nici o grijă, numai ridicai picioarele pe capră şi o lasai să curgă în voe pe sub D-ta, că tot uscat rămânem! De se înomolea izvosci-cul D-tale chemai pe altul ca să te scoată şi tot ajungeai acolo unde aveai treabă!

De te uitai pe fereastră, mai vedeai şi câte un belfer de la şcoala jidovească ducând la învăţătură câţi'va jidănaşi pe ca-re'i purta în poalele halatului două riduri între sprâncene, la subsioară.

Și nu se uda nici odată belferul pe panta-loni, pe ciorapi suu pe pantofi, căci sub halat era gol goluţ până la brâu. Câţi din jidanaşii aceia care călăreau cu atâta mândrie şi nepăsarepe umerii belferului, n'or fi astăzi mari bancheri, sau evocaţi de seamă, numindu-se acuma Alexandr Ignatici adică Avrum sin Iţic sau Hani-lampie Livovici adică Hascal sin Leiba!

Ba or fi a-juns din ei şi baroni în elita mondială, cu grajduri de curse prin oraşul lumină ; că doar prin curse multe şi dibace au putut ajunge să se caţere aşa de sus! Dar trecu în sfârşit şi desgheţul. Copacii din gră-dina publică şi de pe bulevardul soborului, începură a lasa muguri ; apele care nu se revărsaseră în apa Bâcului se perduseră în stratul gros de nisip zbicit îndată de către un vântuleţ cald de primăvară, care'ţi aducea miresmele pieţei şi a căzărmei din vecinătate, nivelând gropile făcute de desgbeţ şi lăsându-te în voe să deschizi sau să închizi ferestrele, că tot una era intra botez secular elvețian împotriva îmbătrânirii prin privazuri ca la el acasă, aşternân-du-se în ştiut subţire şi pe mobilă şi prin bucate.

Soției și copiilor mei, care, prin liniștea pe care ... - Niculcea Adrian

Atunci începu o viaţă nouă în Kişinău : Pe laturea bulevardului din faţa Produse anticearcan pe care am mai descris'o, tot ce oraşul avea mai de soi se primbla ca la manej, din colţul străzii Puşkin, la colţul străzii Gogol şi din colţul străzii Gogol la col-ţul străzii Puşkin, admirând echipagiile elegante care şi ele treceau cu aceiaş încăpăţinare de sus în jos şi de jos în sus, în trapul telegarilor, timp botez secular elvețian împotriva îmbătrânirii două cea-suri, fără încetare, dar şi fără zgomot, cu roţile în-gropate în nisip până la butuc.

Această petrecere se cheamă pe ruseşte cotaniaadică primblarea. Ince-pând cu Ecc. Sa generalul Feodorof, gubernatorul Ba-sarabiei, şi până la cel de pe urmă ofiţeraş, podriad-cic sau cinovnic de la grajdanski-sud, nimene nu s'ar fi lipsit de catănie. Unia veneau cu cucoanele la braţ şi cu patru, cinci copii în avant gardă ; alţii numai cu cucoanele, sau numai cu copii, după cum erau în-suraţi din proaspăt, sau văduvi.

Cei care nu erau nici văduvi, nici însuraţi, veneau numai cu săbiile de erau militari, ori de erau civili numai eu vărguţa sau bastonul. Numai generalul Feodorof avea dreptul la două bastoane, unde-şi uitase un picior nu omega junior marnys anti aging pe ce căniţi de bătae.

De aceia chiar îl şi făcuseră gubenator, ne mai find bun de altceva. Fiindcă toţi urmau aceiaş drum pe aceiaş alee, pentru a se reîntoarce iar la locul de unde porniseră, se alcătuiau—două curente : unui mergând spre răsărit, altul spre apus, aşa că vrând neviând trebuiau să se întâlnească faţă în faţă, prieteni sau cunoscuţi. Atunci se încingeau între dânşii convorbiri foarte interesante despre care voi încerca să dau cetitorilor o mică idee, pentru ca să-şi poată da mai bine seamă despre mentalitatea depe atuneca.

Iogor Ignatici. Șto vi po-dieluite? Olga Ivanovna, ţeluim vam ruciku, exclama în acelaş timp Igor Ignatici ; Afanasie Livo-vici, şto vi podieluite? I-am zdrobit cu desăvârşire. Au părăsit Crimeea? E adevărat? Dădeau ai noştri în ei eu săbiile, cu puştile, ba şi cu tunurile mă rog! Și dăi! Până s'au săturat! Dar şi canaliile de Franţuji nici că se dădeau înapoi, de şi imagine îngrijire a pielii fără vârstă anti aging total omoram cu mîile!

Păgâni încăpăţinaţi şi fără de ruşine, mă rog! Fără de lege!

Neagu Djuvara O scurta istorie a romanilor povestita celor tineri [E book]

Norod de răzvrătitori! I-am bătut până am ostenit şi văzând că nu se retrag nici marţi, ne-am retras noi. Ce să le faci, dacă nu vor să înţeleagă? De venea, sigur că i-am fi aruncat de mult! De ce nu dă prikaz să se isprăvească odată cu dânşii?

Nu să judece pe împaraţi! Aţi auzit mă rog Agripina Nastasievna?

  • Introducere 1.
  • Ричард несколько раз сходил с тропы, чтобы осмотреть или понюхать какой-нибудь удивительный цветок.
  • Istoria Culturii Si Civilizatiei V 10 O Drimba | PDF

Priviţi mai bine ce batjocură e în jurul D-tsră.! Colea,nu baga degetele în nas, că'ţi rup urechile! La Ba-laclava, Inckerman şi acum în urmă la Traktirul de pe malul apei Cernaia, i-am zdrobit; şi totuşi ei îm-presoară Sevastopolul? Cum s'ar putea? Și erau tipărite Dimitri Agafonovici, tipărite ca sfânta evanghelie şi epistolele sfinţilor apostoli! Zic numai că nu înţeleg prea bine. Ei mor cu botez secular elvețian împotriva îmbătrânirii, dar gem spitalele şi de ai noştri. Să mă citaţi, Vaşe Prevashoditelstvo, că zic şi cu o vorbă.